Acasa | Revista Pici | Comenzi | Fotomodel | Expozitie | Contact Concurs | Inscriere | Intra ca membru  

STEJARUL


Daca expresia „codrul e frate cu romanul” este adevarata, atunci - cu siguranta - stejarul ne-ar putea fi un fel de „nepot”. Desi, daca tinem cont de faptul ca traieste multe sute de ani, am putea asocia stejarul cu un bunic... Fara sa fie considerat arbore national, stejarul este unul dintre copacii cei mai raspanditi, dar mai ales foarte apreciati in Romania. Iar componentii nationalei noastre de rugby au ca semn distinctiv - pe tricourile in care joaca, reprezentand tara - o frunza de stejar.

Cu crengi ramificate, care ii confera maretie, stejarul creste pana la o inaltime de 40 de metri (adica mai sus decat ultimul nivel al unui bloc cu 10 etaje). Iar la aceasta dimensiune impresionanta ajunge spre sfarsitul unei vieti seculare, existand stejari care traiesc aproape 800 de ani!

O prezenta viguroasa in tinuturile impadurite din zonele temperate din nord, stejarul comun este un arbore foios (caruia ii cad toate frunzele la inceputul sezonului rece). Mai este denumit si stejar european, iar biologii ii spun - stiintific - Quercus robur, crescand de-a lungul intregului nostru continent, din Scotia si Spania pana in Ucraina. Ca in cazul majoritatii copacilor cu coroana bogata, radacinile stejarului se intind in pamant pe o diferenta de nivel aproximativ egala cu cea pe care se inalta ramurile de deasupra. Si asa, de la capetele radacinilor pana in varfurile crengilor, maretul arbore este „locuit” - pe toata durata anului - la toate nivelurile.

Ciclul anual incepe primavara, cand apar primele frunze. Imediat, tulpina si crengile sunt luate cu asalt de insecte, care atrag la randul lor pasari (pitulici, pitigoi, cinteze, ciocanitori etc.) sau chiar animale insectivore (cum este, de exemplu, ariciul). Sub copac, alte zburatoare - macalendri, mierle - asteapta sa pice ceva de mancare de pe crengi. Noaptea, o alta fauna vine in stejar, pentru a se bucura de un copios ospat de fluturi si omizi. Lichenii, care se intind treptat, de-a lungul multor ani, pe crengile copacului, ascund cateva specii de fluturi, iar frunzele uscate de sub stejar sunt si ele adaposturi pentru alte insecte. In partile moarte ale copacului, larvele de lemn, radastele si alti gandaci (ba chiar si viespile de lemn) sapa tunele de refugiu, in care chiar vor „locui” mai tarziu. Evident, daca scapa de atacurile ciocanitorilor... De asemenea, ramurile stejarului sunt suporturi ideale pentru cateva specii de ciuperci, dintre care unele sunt chiar comestibile.

Vara este anotimpul glorios al stejarului: perioada in care frunzisul este complet, coroana se indeseste, iar copacul ajunge la aspectul sau impunator. Totusi, in aceste luni calde, adesea secetoase, stejarul face mari eforturi pentru supravietuire, trebuind sa adune substantele nutritive (minerale) din apa si din sol si sa le transporte la toate nivelurile coroanei sale, pana la cele mai indepartate crengute si frunze - pe trasee care totalizeaza mii de metri. Si nu este chiar asa de simplu: intr-o singura zi de vara, un copac inalt poate absorbi aproape 500 de litri de apa.

Este apoi vremea ca stejarul sa rodeasca. Anual, cateva zeci de mii de ghinde se formeaza in timpul lunilor de vara, cazand in primele saptamani ale toamnei. Un copac aflat la maturitate poate rodi chiar si 50.000 de ghinde, dar foarte putine dintre cele care cad pe sol vor incolti si se vor transforma in arbori maturi. De altfel, multe dintre aceste roade nici nu ajung in sol, atragand stoluri intregi de pasari si destule animale, care se hranesc cu ele pe loc sau le transporta la adaposturi, pentru a le pastra ca provizii pentru iarna. Cei mai mari „colectionari” de ghinde sunt gaitele si veveritele, care isi cara viitoarele provizii la distante mari, ajutand in felul acesta - prin plantari involuntare - la raspandirea stejarului.

Venirea toamnei da semnalul pentru pregatirea somnului de iarna: se intrerupe alimentarea frunzelor, seva se retrage, iar „hainele” verzi ale stejarului devin aurii, se usuca si cad. Este o invitatie la masa pentru ramele de sub copac, dar si pentru alti locuitori ai pamantului: miriapode, paduchi, limacsi si furnici.

Iarna nu il ia pe nepregatite pe falnicul stejar: nici la caderea primei zapezi ramurile sale nu sunt golase - trunchiul este acoperit cu iedera si cu vasc (care se maturizeaza spre Craciun), dar si cu muschi, licheni sau chiar ferigi. Printre ramurile dezgolite, veverita isi poate face adapost. Adanc sub tulpina, la peste un metru, bursucul semihiberneaza in vizuina sa, iesind de acolo doar in zilele mai blande, iar in februarie apar si puii sai. In scurt timp, copacul se va trezi, pregatindu-se pentru un nou ciclu din lunga sa viata.


ALTI STEJARI

Gorunul - sau stejarul sesil (Quercus petraea) - creste mai drept si are trunchiul mai subtire decat stejarul comun, european. Frunza sa este alungita, conica si cu codita lunga. Ghindele gorunului cresc pe tulpini scurte.

O specie nord-americana este stejarul rosu (Quercus borealis), ale carui frunze sunt asemanatoare cu hartia, avand lobi ascutiti. Toamna, acestea se coloreaza in rosu intens - de unde si denumirea speciei. Ghindele stejarului rosu sunt mai sferice si au capacelele mai mici decat ale stejarului comun si gorunului.


SARBATORITUL

In Marea Britanie, 29 mai este Ziua Stejarului. Este, de fapt, comemorarea zilei de nastere a Regelui Charles al II-lea, care a scapat de soldatii lui Cromwell (dupa batalia de la Worcester, din septembrie 1651), ascunzandu-se intr-un stejar. Desi de atunci au trecut „doar” 350 de ani, copacul de azi nu este cel care l-a adapostit pe Regele Charles, ci un altul, care a crescut dintr-o ghinda a „protectorului”.


METEOROLOGII

Stejarul si frasinul colaboreaza intr-o veche traditie de prezicere a vremii. Se spune ca, daca stejarul infrunzeste inaintea frasinului, va fi un an bun, bogat. In schimb, daca frasinului ii apar frunzele inainte, vara va fi rece, iar toamna nu va fi rodnica.



POTI MERGE
GRATIS LA
DISNEYLAND
TAINELE SPORTULUI MINTII TAINELE
SPORTULUI
MINTII
SCOALA
DE FOTBAL
PENTRU COPII
TORTURI
PENTRU
ANIVERSARI
Copyright Editura IMPRIMA Conditii si drepturi de autor

Online: 7 utilizatori
Membri: