Acasa | Revista Pici | Comenzi | Fotomodel | Expozitie | Contact Concurs | Inscriere | Intra ca membru  

Samuraii


Samuraii erau razboinici antrenati in arta jiu-jitsu (gen de arte martiale cu lovituri ce pot fi si mortale), a calariei si a manuirii armelor. Studierea si practicarea acestora erau principalele indatoriri ale unui samurai. Pentru a deveni maestru, fiecare razboinic isi alegea un mentor (conducator spiritual) de la care primea invataturile despre arta razboiului. Astfel, samuraiul urma sa inteleaga si sa aplice, in timp, principiile vietii militare.

Credinta - in Rai, armura - pe piept, succesul luptei - in picioare. Acestea erau gandurile unui razboinic, douazeci si patru de ore pe zi, concentrat mereu asupra luptei si a mortii. Samuraii plecau intotdeauna de acasa cu gandul ca nu se vor mai intoarce, incepeau lupta cu gandul ca vor muri, lucruri care le sporeau mereu puterea si curajul pentru a castiga bataliile. Pentru un samurai, trei lucruri erau esentiale in viata: loialitatea fata de conducator, datoria fata de familie si valoarea.

Samurai inseamna, in limba japoneza, “cel care slujeste” si se refera la clasa militara aparuta acum 3000 de ani, in secolul 10 inainte de Hristos. Mult mai tarziu, prin secolul 12 dupa Hristos, samuraii au inceput sa domine societatea japoneza, clasa lor impunandu-se ca facand parte din inalta aristocratie (nobilii cu titlu si avere).

In timpul dinastiei Edo (intre 1603 si 1868), razboinicii s-au transformat intr-un fel de “parlamentari”, pastrandu-si totusi originea militara. In aceasta perioada, cam 7% din populatie era compusa din samurai, nepotii si stranepotii lor dominand societatea pana in anii 1900.

Familia avea un rol important in viata samuraiului, mai ales fiii acestuia. Din fiecare familie, doar un singur baiat mostenea toate avantajele tatalui sau, ceilalti fii devenind razboinici samurai sau calugari. Numele primit la nastere era simplu si ales intamplator, iar fiul il pastra pana la varsta de 14 ani, cand avea loc ceremonia oficiala prin care devenea samurai. De exemplu, un mare samurai - Takeda Shingen - a avut numele initial Katsuchiyo, care insemna in japoneza “Mereu victorie”! De asemenea, baietii aveau in continuarea numelui si o porecla, astfel: fiul cel mare - Taro, al doilea ca varsta - Jiro, iar fiul cel mic, mezinul familiei - Saburo. Aceste nume le pastrau si dupa ce deveneau adulti, pana cand tatal lor isi termina activitatea ca samurai, ei luandu-i locul.

Numele ales dupa ceremonia de la 14 ani era format din 2 parti: prima se referea la originea nobila a familiei copilului, iar a doua era primita “cadou” de la o persoana de rang inalt, in unele cazuri chiar din partea shogunului. Shogun era numele dat conducatorului militar japonez, in mainile caruia statea aproape toata puterea statului, in timp ce suveran al statului era imparatul. Regimul militar al shogunilor a disparut in 1867, o data cu sfarsitul epocii feudale.

Imbracamintea samuraiului avea ca piesa de baza chimonoul, acel halat cu maneci largi, legat cu un cordon, care s-a pastrat pana in prezent ca haina a luptatorilor de arte martiale. Chimonourile, facute din matase fina, erau de doua feluri: de vara si de iarna. Trecerea de la cele mai groase la cele subtiri se facea in prima saptamana a lunii mai, printr-un ceremonial special. Culorile chimonourilor variau de la nuante simple de negru sau maro (semnificand demnitatea si varsta respectabila a samuraiului), pana la culori stridente, purtate ca semn al ingamfarii si a lipsei de modestie. Calitatea matasii din care se facea chimonoul era diferita, in functie de rangul si averea celor ce il purtau. O zicala japoneza referitoare la aceste diferente intre haine suna cam asa: “Nu te gandi ca sabia si chimonoul tau nu sunt la fel de bune ca ale altuia mai bogat. Fii multumit ca nu arata rau si nu sunt rupte.

Odata invidios pe lucrurile altuia, vei ajunge si mai sarac, iar toti vor rade de tine”. In afara de chimonou, samuraii mai purtau un fel de costum din doua piese, lejer si larg, numit hitatare. Mai tarziu, acest costum a fost inlocuit de un altul - numit kamishimo, format tot din doua parti (cam ca un taior femeiesc), purtat peste chimonou. Pe dedesubt, samuraii purtau un fel de scutec (asa este mentionat in cartile scrise despre acele vremuri), asemanator cu cel purtat de luptatorii de sumo, numit fundoshi. Ciorapii - numiti tabi - aveau o despartitura intre degetul mare si celelalte degete, purtatul lor nefiind obligatoriu. In picioare, razboinicii purtau sandale (numite wareji) sau niste incaltari simple din lemn, numite geta.

Celebra sabie a samuraiului era prinsa cu o curea - numita obi - ca un fel de brau, legat in fata. Sabia era purtata numai in stanga, in timp ce sabia mai scurta sau cutitul erau purtate in partea dreapta a curelei.

Coafura era unica, parul fiind prins intr-un fel de coc, in crestetul capului. Parul din partea din fata a capului era ras, pentru a usura purtarea castilor de razboi. Exceptie de la aceasta “moda” faceau doar preotii budisti.

Mancarea de baza a samurailor era orezul, cultivat pe suprafete mari in Japonia. In afara de acest fel principal, in alimentatia razboinicilor mai intrau cartofii, ridichile, castravetii, fasolea, precum si o varietate mare de fructe sau vietati pescuite din mare.

Bautura cea mai populara - celebrul sake facut din orez fermentat - era slab alcoolizata, dar se bea in cantitati mari, cu diferite ocazii. Faptul de a te imbata nu era interzis, ba din contra. Era nepoliticos sa refuzi un pahar - sau mai multe - cand ti se oferea.

Ceaiul era servit intr-o camera speciala, respectand un intreg ceremonial. Mai intai un ceai numit koicha, servit intr-un singur bol, din care bea toata lumea. Urma apoi usucha, un ceai servit in cani separate pentru fiecare musafir.

Initial avand ca misiune protectia statului, samuraii reprezentau “bratul inarmat” al aristocratiei, fiind numiti si “paznici”. Mai tarziu, cand au devenit o clasa cu drepturi depline si au ajuns la conducerea imperiului, au renuntat la rolul de samurai, numindu-se razboinici sau cavaleri. Samuraii au influentat mult societatea japoneza prin rolul de conducatori si oameni ai legii. Se spune ca, fara a recunoaste meritele si faptele samurailor, cultura japoneza nu poate fi inteleasa cu adevarat.



POTI MERGE
GRATIS LA
DISNEYLAND
TAINELE SPORTULUI MINTII TAINELE
SPORTULUI
MINTII
SCOALA
DE FOTBAL
PENTRU COPII
TORTURI
PENTRU
ANIVERSARI
Copyright Editura IMPRIMA Conditii si drepturi de autor

Online: 6 utilizatori
Membri: