Acasa | Revista Pici | Comenzi | Fotomodel | Expozitie | Contact Concurs | Inscriere | Intra ca membru  

Pesterile romanesti


Din numarul total de rezervatii si monumente ale naturii din Romania, o optime este reprezentata de pesteri.

Iar existenta acestor adevarate creatii naturale este cu atat mai amenintata cu cat pesterile capteaza interesul unor grupuri tot mai mari de excursionisti, numarandu-se printre obiectivele turistice cele mai atractive si mai vizitate. Din nefericire, distrugerile provocate de turisti nu mai pot fi “reparate” nici macar in sute de ani (asa cum, de exemplu, se poate reface o padure), pentru ca pesterile s-au format in sute de mii (sau chiar milioane) de ani, in conditii climaterice care nu mai exista astazi pe Terra. De aceea, in anul 2001 a fost adoptata Legea Ariilor Protejate, care are un capitol special ce vizeaza protejarea si conservarea pesterilor, stabilindu-se anumite conditii, dar si interdictii pentru explorarea acestora. Din pacate, desi vizitarea pesterilor este permisa numai in cazul a aproximativ 50 din totalul de peste 12.000, aceasta lege este deseori incalcata...

Pestera este o cavitate, o scobitura naturala subterana, adanca si vasta, formata prin dizolvarea unor roci solubile de catre apele de infiltratie. Mai simplu: apa a scobit in peretele stancos, zi de zi, timp de sute de mii de ani, inaintand in acest tunel natural milimetru cu milimetru, pana cand a gasit “iesirea”. S-au format astfel cavitati de dimensiuni impresionante, unele intinzandu-se pe lungimi de zeci de kilometri, cea mai lunga din Romania fiind Pestera Vantului, din Muntii Padurea Craiului (50 de kilometri). Alte recorduri pentru Romania sunt detinute de Avenul de sub Coltii Grindului (din Masivul Piatra Craiului): cea mai mare denivelare negativa - 540 de metri, Pestera Sura Mare (in Muntii Sureanu): cea mai mare denivelare pozitiva - 405 metri si de Clocoticiul din Muntii Valcan: cea mai lunga verticala subterana - 121 de metri.

De asemenea, caderile interioare de apa au si ele o "campioana nationala", cea mai mare cascada subterana romaneasca fiind cea din Pestera Gavanului de la Gura Cerului (Podisul Somesan) - 52 de metri. In prezent, sunt cunoscute 76 de pesteri si cavitati cu lungimi mai mari de 2 kilometri (dintre care 10 au peste 10 kilometri) si 86 de pesteri mai adanci de 100 de metri. De asemenea, exista in Romania si cateva zeci de pesteri in sare, cea mai mare avand peste 3 kilometri lungime si o denivelare de 42 de metri. Se gaseste la Manzalesti, in Muntii Buzaului, este strabatuta de doua paraie sarate si ofera o gama deosebita de formatiuni extrem de divers colorate. Pestera lui Adam, din Muntii Cernei, este o cavitate termala, cu apa si aer calde, temperatura acestora atingand 45 de grade.

Mai interesant decat regimul de temperaturi este un alt fapt: pe tavanul Pesterii lui Adam sunt stalactite lungi de 4 - 8 centimetri si groase de unul, care se misca, penduland in bataia aerului cald! La polul opus, avem 10 pesteri cu ghetari subterani: in Muntii Fagarasului si Bihor. Tot in Muntii Fagarasului exista pestera situata la cea mai mare altitudine din Romania: 2.517 metri.

Dar cum arata o pestera? Este ca un tunel neregulat, uneori inca strabatut de apa care l-a format, ai carui pereti sunt “impodobiti” cu stalactite si stalagmite. Stalactitele arata ca niste turturi mai grosi, care atarna din tavanul pesterilor si care s-au format prin depunerea - de-a lungul timpului - a calcitului din picaturile de apa care cadeau din acele locuri. Calcitul este carbonat de calciu natural, cristalizat, care alcatuieste calcarul si marmura. Acest material a fost adus de apa si depus strat dupa strat de fiecare strop care a picat din tavan, aparand astfel respectivele formatiuni conice numite stalactite. Dar apa care se scurge din varful stalactitelor isi continua lucrarea: fiecare picatura care cade pe podeaua pesterii aduce cu ea si o doza de calcit, “cladind” astfel si jos niste conuri similare, cu varful in sus, numite stalagmite.

Exista viata in pesteri? Sa poata creste plante si sa traiasca animale in acest mediu ostil, in care este o bezna continua, iar temperaturile sunt destul de coborate? Da! Exista destule specii de plante care se pot dezvolta si in absenta luminii (fiind independente de fotosinteza), crescand in pesteri, cum ar fi unele alge si mai multe genuri de ciuperci inferioare, majoritatea fiind saprofite (adica isi procura hrana din substante organice in descompunere). Si fauna isi are reprezentantii ei: mai multe specii de viermi, miriapode, pseudoscorpioni, paianjeni si chiar cateva crustacee inferioare (niste rude oarbe ale racului). Iar daca nu vorbim doar despre “locatari”, ci si despre animalele care se refugiaza vremelnic aici, nu putem sa nu amintim prezenta liliecilor, aceste mamifere zburatoare a caror legenda este mai inspaimantatoare decat realitatea.

Studierea stiintifica a pesterilor in Romania i se datoreste lui Emil Racovita (1868 - 1947), eminentul biolog care a pus bazele speologiei la noi in tara. Speologia este stiinta care are ca obiect explorarea si studiul complex al pesterilor, Emil Racovita fiind autor al unor apreciate carti de specialitate: “Incercare asupra problemelor biospeologice” (1907), “Speologia” (1927) si “Evolutia si problemele speologiei” (1929). Mai trebuie amintit ca renumitul om de stiinta roman a luat parte la expeditia la Polul Sud condusa de Amudnsen.

Ca obiective turistice, vom aminti cateva dintre pesterile romanesti. Cea mai cunoscuta dintre acestea este, probabil, Pestera Muierilor. Situata in Depresiunea Getica a Olteniei, pe teritoriul comunei gorjene Baia de Fier, Pestera Muierilor este cel mai vizitat obiectiv speologic din Romania. Creata de raul Galbenul, Pestera Muierilor are o lunga si bogata istorie, demn de precizat fiind motivul pentru care localnicii i-au dat acest nume. Se spune ca, pe vremuri, cand razboaiele nu se mai sfarseau, iar barbatii erau mereu plecati la lupta impotriva celor care le incalcau tara, femeile si copiii se ascundeau in aceasta pestera, transformata in adapost bine aparat si nedescoperita de navalitori. Galeria principala a acestei pesteri este electrificata, pentru confortul vizitatorilor, iar in una dintre sali este reconstituit scheletul unui urs din specia care stapanea cavitatea in perioada paleolitica: ursus spelaeus.

O alta destinatie turistica subterana este Pestera Ursilor, o cavitate foarte interesanta aparuta din intamplare: o dinamitare la cariera de marmura de la Chiscau a produs - in anul 1975 - o spartura prin care a fost descoperita o pestera! Dupa cercetarile stiintifice necesare, pestera a fost amenajata si electrificata, fiind data in exploatare turistica la 14 iulie 1980. La Pestera Ursilor se poate ajunge de pe soseaua Deva - Oradea. Cu totul iesite din comun si foarte interesante pentru vizitatori sunt si pesterile din Platforma Luncanilor (spre Depresiunea Hategului). Aici se dezvolta peste 30 de pesteri si avenuri, majoritatea fiind active (adica sunt inca strabatute de cursuri de apa).

Daca ajungeti in zona, nu ratati ocazia sa vizitati Pestera Ciclovina Uscata - in care exista dovezi ca au locuit oamenii primitivi din neolitic (vetre de foc si unelte din os si cremene) si Pestera Sura Mare, in care isi are adapostul cea mai mare colonie de lilieci din Romania, o “familie” cu peste 100.000 de membri. Pentru vizitarea acestei din urma pesteri va trebuie, insa, echipament special, deoarece in interiorul sau exista multe lacuri, cascade si sifoane.



POTI MERGE
GRATIS LA
DISNEYLAND
TAINELE SPORTULUI MINTII TAINELE
SPORTULUI
MINTII
SCOALA
DE FOTBAL
PENTRU COPII
TORTURI
PENTRU
ANIVERSARI
Copyright Editura IMPRIMA Conditii si drepturi de autor

Online: 7 utilizatori
Membri: