Acasa | Revista Pici | Comenzi | Fotomodel | Expozitie | Contact Concurs | Inscriere | Intra ca membru  

Muzeul Satului

O carte de istorie a satului romanesc. O bogata colectie de monumente arhitectonice, piese de artizanat, stravechi ustensile si instalatii mestesugaresti. O expozitie de arta traditionala romaneasca. Un spatiu de odihna, de recreere si incantare. Un loc de intalnire pentru provinciile si zonele romanesti. Un exemplu de convietuire interetnica.

O carte de vizita inmanata strainilor care ne viziteaza Capitala. Toate acestea la un loc inseamna Muzeul Satului din Bucuresti, o prezenta muzeologica de nivel national si international, care se intinde pe o suprafata de aproximativ 12 hectare. Prin organizarea acestui muzeu in aer liber s-a incercat - si s-a reusit - refacerea atmosferei, arhitecturii si modului de amenajare a curtilor si interioarelor din satele romanesti ale ultimelor secole.

Muzeul Satului din Bucuresti este rezultatul unor initiative si actiuni colective, datorate in special Scolii Sociologice din Bucuresti, conduse pe atunci de profesorul Dimitrie Gusti, sociolog, filosof si estetician. Eminent profesor universitar, membru al Academiei Romane si chiar ministru al invatamantului pentru o vreme, Dimitrie Gusti a cooptat alti specialisti, alaturi de care a inceput o vasta si indelungata activitate de cercetare, pentru a stabili tipicul arhitectural al zonelor etno-folclorice si a descoperi acele monumente traditionale care merita sa fie expuse intr-un sat-muzeu.

Aceasta amanuntita cercetare stiintifica a durat intre anii 1925 si 1935, iar in luna martie a anului urmator (adica in 1936) au inceput lucrarile de reconstructie ale caselor selectate pentru muzeu. Apoi, odata ales locul (pe malul lacului Herastrau, supus si el, intre 1932 si 1937, unor ample lucrari peisagistice si de hidroamelioratii), s-a trecut la organizarea amplasarii viitoarelor “exponate”.

Planurile de amplasament au fost executate de scriitorul, dramaturgul, regizorul si scenograful Victor Ion Popa (ati vazut sau ati auzit macar, cu totii, despre celebra sa piesa de teatru cu titlul “Take, Ianke si Cadir”). Cercetarile fusesera finalizate, se hotarase si amplasamentul, mai ramasese o singura problema - mare - de rezolvat: suportarea cheltuielilor. Atunci, Fundatia Culturala Regala a decis sa puna la dispozitie intreaga suma necesara pentru realizarea muzeului. La lucrarile propriu-zise de amenajare au participat, pe langa specialisti, echipe de studenti si mesteri populari adusi din satele alese ca fiind reprezentative pentru anumite zone etno-folclorice romanesti.

Inaugurarea oficiala a Muzeului Satului din Bucuresti a avut loc la 10 mai 1936, iar cea pentru public - la 17 mai 1936, in acelasi timp cu inaugurarea intregului Parc Herastrau, in spatiul caruia este integrat muzeul. Cele mai multe monumente sunt construite din lemn (fie ca este vorba despre case, anexe gospodaresti, biserici, mori sau alte instalatii tehnice) si reproduc extrem de fidel modele originale, reprezentative pentru zonele din care provin.

Unul dintre exemplele de autenticitate istorica este dat de casele cu acoperisuri inalte, care puteau fi intalnite frecvent - pana nu de mult - in zonele de munte romanesti, case care sunt aproape identice cu cele ale dacilor, reprezentate pe Columna Lui Traian. De altfel, autenticitatea exponatelor a fost unul dintre obiectivele principale ale intemeietorilor si apoi ale celor care au administrat muzeul, pentru ca toate constructiile sunt originale, au fost desfacute bucata cu bucata in satele din care provin, au fost transportate in conditii deosebite, de maxima grija si remontate in muzeu.

Expunerea in aer liber a acestor adevarate monumente cuprinde 76 de complexe distincte, totalizand 322 de contructii, grupate pe regiuni istorice (Oltenia, Transilvania si Banat, Moldova, Dobrogea si Muntenia), dar si troite, mori de apa si de vant, instalatii pentru prelucrarea tesaturilor de lana, oloinite (prese primitive pentru ulei), teascuri pentru struguri, steampuri (masinarii folosite in trecut pentru sfaramarea minereurilor, in special a celor aurifere) etc. Pe langa aceste sute de constructii si mii de obiecte etnografice, despre civilizatia de ieri si de azi a satului romanesc, mai stau marturie in muzeu fotografii, filme, desene, rapoarte de cercetare, harti si alte documente de tot felul.

Sporirea si diversificarea ofertei de vizitare si a patrimoniului muzeistic s-au derulat in mai multe etape. La inaugurare, in anul 1936, suprafata de expunere masura 4,5 hectare, aceasta marindu-se, din 1948, la aproape 9 hectare. In prezent, aria totala a muzeului ajunge la 12 hectare, dupa ce Primaria Municipiului Bucuresti a atribuit, in 1990, un spatiu suplimentar care urmeaza sa fie amenajat.

Au existat, de-a lungul istoriei Muzeului Satului, si perioade mai dificile, unele chiar dramatice. Ca o consecinta a Pactului Molotov din anul 1940, cand Basarabia si Bucovina au fost inglobate Uniunii Sovietice, foarte multe familii romanesti s-au refugiat dincoace de Prut, incercand sa se departeze cat mai mult de noua - pe atunci - granita. Celor care au ajuns prin partile Bucurestilor li s-au pus la dispozitie casele din Muzeul Satului, pentru a avea un adapost provizoriu, pana cand li s-au repartizat locuinte adevarate, iar muzeul si-a putut relua activitatea.

In anii 1980, dictatura comunista declansase un adevarat razboi impotriva satului romanesc, multe localitati rurale fiind demolate in stupida idee de “sistematizare”, pentru “a se reda pamanturile agriculturii” sau pentru a face loc Canalelor Dunare - Marea Neagra sau Dunare - Bucuresti. Nici Muzeul Satului nu a scapat de amenintari. Mai intai au fost diminuate anual fondurile alocate expozitiei, iar cercetarile specifice au fost aproape anulate.

In cele din urma a aparut o propunere si mai drastica: stramutarea Muzeului Satului in afara Bucurestiului! Se dorea, de fapt, ca - in locul muzeului - sa fie amenajata “o resedinta prezidentiala pentru cel mai iubit fiu al poporului, Nicolae Ceausescu si pentru familia lui”: terenuri de tenis, piscina, un debarcader pentru iaht, loc de aterizare pentru hidroavioane etc. Din fericire, politrucii acelor vremuri nu au mai reusit sa isi puna planurile in aplicare. Nici dupa caderea comunismului evenimentele neplacute nu au incetat: un incendiu devastator a cuprins Muzeul Satului, multe dintre case fiind transformate in gramezi de scrum.

Totusi, prin grija unor oameni cu totul deosebiti, muzeul continua sa fie una dintre preferatele destinatii turistice ale Capitalei, incarcat de semnificatii si de istorie, aici desfasurandu-se si diverse alte activitati interesante in tot timpul anului: festivaluri si targuri ale mestesugurilor populare, tabere de creatie pentru copii, manifestari stiintifice etc.



POTI MERGE
GRATIS LA
DISNEYLAND
TAINELE SPORTULUI MINTII TAINELE
SPORTULUI
MINTII
SCOALA
DE FOTBAL
PENTRU COPII
TORTURI
PENTRU
ANIVERSARI
Copyright Editura IMPRIMA Conditii si drepturi de autor

Online: 9 utilizatori
Membri: