Acasa | Revista Pici | Comenzi | Fotomodel | Expozitie | Contact Concurs | Inscriere | Intra ca membru  

Muzeul Antipa

Numele complet al institutiei este MUZEUL NATIONAL DE ISTORIE NATURALA „GRIGORE ANTIPA”. Si nu are rival expozitional in preferintele copiilor si tinerilor de varsta scolara: peste 90% dintre vizitatorii muzeului sunt elevi!

Dar este normal sa fie asa, atat timp cat angajatii acestei vechi institutii culturale, de traditie, participa - de atatea generatii - la educarea si instruirea publicului. Acesta este, de altfel, rolul oricarui muzeu: sa contribuie, prin mijloace specifice, la completarea si actualizarea informatiilor pe care vizitatorii le-au dobandit din alte surse.

3 noiembrie 1834. Data la care domnitorul Alexandru Ghica (1834 - 1842) semneaza decretul princiar nr. 142, prin care se fonda „Museul National” din Bucuresti. Ideea si initiativa intemeierii acestei institutii i-au apartinut marelui ban Mihalache Ghica, „mare vornic al trebilor dinlauntru” si frate al domnitorului. Mihalache Ghica a fost si primul donator important al nou infiintatului muzeu, oferind institutiei o colectie de 1.250 de monede (grecesti, romane si bizantine), o colectie de 150 de minerale si o alta care cuprindea 213 cochilii de moluste. Tot fondatorul a mai donat muzeului si primele exponate zoologice: pesti, pasari, mamifere si chiar fosile.

In anul 1837 este numit primul conservator profesionist al muzeului (si director al acestuia): Carol Wallenstein de Vella, cetatean austriac de origine croata. Pana in 1859, colectiile au fost adapostite in incaperi din incinta Colegiului „Sfantul Sava”, dar - pentru ca in acel an se hotarase demolarea colegiului - exponatele au fost mutate in cateva cladiri situate in apropiere, cumparate de „Consiliul Scoalelor”. Mai apoi, in anul 1863, o comisie numita de Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice hotaraste instalarea Muzeului National in trei sali situate in aripa stanga a Palatului Academiei. Exponatele vor fi transferate in aceste incaperi abia in luna septembrie a anului 1864. In acelasi an, domnitorul Alexandru Ioan Cuza aproba „Regulamentul pentru Administrarea si Organizarea Muzeului de Istorie Naturala din Bucuresti”, prin care erau stabilite atributiile personalului, rolul conservatorului, activitatile destinate imbogatirii colectiilor, programul de vizitare etc.

Recunoscand importanta stiintifica a acestei institutii, acelasi regulament mai prevedea numirea unui profesor universitar in functia de director al muzeului.

In august 1867, Gregoriu Stefanescu, profesor de geologie si paleontologie la Universitatea din Bucuresti, este numit director al Muzeului de Istorie Naturala. Colectiile au fost instalate intr-o aripa a cladirii Universitatii, iar profesorul Stefanescu a condus destinele muzeului pana in anul 1893.

Cea mai bogata si mai valoroasa donatie primita de muzeu, in cei peste 170 de ani de existenta, a venit - in 1882 - din partea lui Hilarie Mitrea, un doctor originar din Rasinari (judetul Sibiu), medic in armata coloniala olandeza. Colectia - din care se mai pastreaza astazi doar 345 de piese - cuprindea aproximativ 1.000 de specii de animale (insecte, moluste, crustacee, pesti, amfibieni, reptile, pasari si mamifere). In mod curios, piesele donate de doctorul Mitrea au ramas inchise ani de-a randul in lazile in care fusesera expediate (probabil, din lipsa de spatiu), fiind scoase la lumina abia in 1894, cand colectiile i-au fost incredintate lui Grigore Antipa. Astfel, din fericire, aceste exponate au fost printre putinele care au ramas intacte dupa groaznicul incendiu izbucnit in cladirea Universitatii in anul 1884, incendiu care a distrus ierbarul, colectia de geologie generala, pe cea de roci si pe cea de fosile din Romania.

Pe 1 aprilie 1893, Take Ionescu, Ministrul Cultelor si Instructiunii Publice, hotaraste numirea lui Grigore Antipa in functia de director al sectiei de zoologie a muzeului, iar cel al carui nume este purtat si astazi de institutie va conduce muzeul timp de 51 de ani. In 1903, Grigore Antipa ii inainteaza primului ministru Dimitrie Sturza un memoriu in care demonstra necesitatea existentei unei cladiri special construite pentru a gazdui "un Muzeu de Istorie Naturala demn de capitala tarii". Cu toate ca tara traversa o perioada de dificultati financiare, Consiliul de Ministri aproba proiectul si suma de 350.000 lei, necesara ridicarii cladirii, pe un teren situat in capatul Soselei Kiseleff. Lucrarile incep in anul 1904 si sunt finalizate in 1906, cand colectiile incep sa fie transferate in acel nou sediu, in care functioneaza si in zilele noastre.

Inaugurarea oficiala a muzeului in noua sa cladire are loc la 24 mai 1908, in prezenta Regelui Carol I, a printului Ferdinand si a Printesei Maria. Cu aceasta ocazie, au fost deschise pentru vizitare 16 sali, dintre care una cuprindea 4 diorame bio-geografice (desertul Sahara, savana africana, preeria americana si tundra), printre primele realizate in lume si care, datorita calitatii lor, au servit drept model pentru multe alte muzee din tara si din strainatate.

La 23 mai 1933, in sala centrala de la parterul muzeului, a avut loc o sedinta solemna, prezidata de Regele Carol al II-lea. Aceasta intrunire a fost consacrata implinirii a 100 de ani de la fondarea muzeului, celor 40 de ani de la numirea lui Grigore Antipa in functia de director si a 25 de ani de la deschiderea muzeului in cladirea situata in Soseaua Kiseleff nr. 1. Cu aceasta ocazie, prin decret regal, Carol al II-lea a hotarat ca, de atunci inainte, institutia sa poarte numele de Muzeul National de Istorie Naturala "Grigore Antipa".


GRIGORE ANTIPA


Eruditul naturalist roman a trait intre anii 1867 si 1944. A urmat liceul la Iasi si a facut studii universitare la Jena, fiind unul dintre savantii cu cele mai importante contributii stiintifice la dezvoltarea hidrobiologiei (stiinta vietii in mediul acvatic), ihtiologiei (studierea pestilor) si limnologiei (ramura a hidrologiei ce sudiaza lacurile).

Grigore Antipa a elucidat problemele productivitatii biologice a Dunarii si a partii nord-vestice a Marii Negre. A inaugurat studierea stiintifica a vietii pestilor endemici migratori din fauna Romaniei. A pus bazele scolii romanesti de hidrobiologie si ihtiologie. A contribuit decisiv la reorganizarea pisciculturii din Romania, elaborand o lege a pescuitului care a fost preluata cu succes si de alte tari. A fost unul dintre creatorii muzeologiei moderne, initiator al dioramelor (in 1907) si membru al Academiei Romane (din 1910), dar si al mai multor academii din strainatate.



Imagini preluate de la:
  • www.ici.ro
  • www.traderom.ro
  • www.aerotravel.ro


  • POTI MERGE
    GRATIS LA
    DISNEYLAND
    TAINELE SPORTULUI MINTII TAINELE
    SPORTULUI
    MINTII
    SCOALA
    DE FOTBAL
    PENTRU COPII
    TORTURI
    PENTRU
    ANIVERSARI
    Copyright Editura IMPRIMA Conditii si drepturi de autor

    Online: 4 utilizatori
    Membri: