Acasa | Revista Pici | Comenzi | Fotomodel | Expozitie | Contact Concurs | Inscriere | Intra ca membru  

Cimitirul vesel de la Sapanta

Situata in depresiunea Maramuresului, undeva in extremitatea nord-vestica a tarii, intr-o zona in care raul Tisa tine loc de granita cu Ucraina, Sapanta este o comuna cu aproximativ 5.000 de locuitori. Adica, nu foarte mare, in comparatie cu alte localitati maramuresene. Neplacuta din punct de vedere economic, relativa izolare a Sapantei fata de zonele circulate are si partile ei bune: oamenii de aici sunt mult mai atasati de pamanturile lor, sunt extrem de independenti si respecta cu sfintenie traditiile.

Iar printre obiceiurile pastrate din generatie in generatie, practicile religioase sunt la loc de cinste, caci oamenii din Sapanta se arata de neclintit in credinta lor de ortodocsi convinsi. Chiar si acum, in mileniul al treilea, dominat de computere sau de internet, aici, in aceasta superba comuna maramuresana, toata lumea, tineri si batrani, se imbraca duminica in costume nationale si pleaca spre biserica.

Aceasta credinta sincera si curata in Dumnezeu, dar si acceptarea tuturor celor date omului de Divinitate, inclusiv a mortii, au dus la crearea unui adevarat vestigiu cultural: CIMITIRUL VESEL. Un fel de lacas de cult, care prin ineditul sau a devenit unic in lume. Este un cimitir aproape ca oricare altul, dar aici nimeni nu plange. Ba, destul de des, cei care vin sa il viziteze sunt chiar amuzati de ceea ce pot citi pe crucile din Sapanta: epitafuri hazlii. Adica, niste scurte poezii despre cei ingropati acolo. Despre calitatile lor, dar mai ales despre defecte. Versuri scrise cu umor si fara rautate. Cuvinte care cinstesc amintirea decedatului mai bine decat o slujba de pomenire. Iata un exemplu:

"Eu aici ma odihnesc
Si Pop Toader ma numesc
Drag mi-a fost clanitaru
Si tuica din paharu
Cat-am trait pe pamant
Tot la asta m-am gandit
Sa am ce bea si a manca
Din clanitar a canta
Dar am avut si nacaz
Ca vaduv am ramas
Si va cant de veselie
Nu va cant asa ca mie".


De asemenea, pe cruci nu sunt puse fotografii ale disparutilor, ci desene in care acestia apar asa cum au fost vazuti de mesterul care a realizat lucrarile.

CIMITIRUL VESEL din Sapanta dateaza din anul 1935 si a fost creatia sculptorului Stan Ioan Patras, un artist local, fara studii de specialitate (ba chiar cu putina scoala - doar patru clase primare), dar cu talent si traditie mostenite din generatie in generatie. Nascut in anul 1908, Patras a ramas de copil fara tata, dupa ce parintele sau a disparut in primul razboi mondial. Si asa, viitorul sculptor s-a vazut pus in situatia sa se intretina singur, ba sa mai poarte si de grija mamei si a celor doi frati ai sai. Si cum putea castiga bani un pusti pe vremea aceea in Sapanta? La joagar, prelucrand lemnul... A facut mai intai stalpi de pridvor si cumpene de fantani. Apoi, a inceput sa infrumuseteze leaganele copiilor si portile curtilor. Intr-o zi, o femeie sarmana l-a rugat pe Stan Patras sa faca o cruce pentru sotul ei, care se stinsese.

Mesterul a luat o scandura lunga si groasa, a cioplit-o in forma de troita si - pentru a mai alina amaraciunea vaduvei - a cioplit pe lemn chipul decedatului si a adaugat si o mica poveste despre cel disparut. Asa, ca sa isi aminteasca toata lumea ce om bun fusese. Iar textul era scris la persoana intai, ca si cum disparutul si-ar fi povestit viata. Ca o scrisoare de ramas bun catre cei dragi. Asa a inceput totul...

In prima perioada, mesterul sculpta, pentru cimitir, 10 cruci pe an, continuand sa lucreze din ce in ce mai mult - ajutat de ucenici - aproape 50 de ani. Unul din ucenicii lui Patras, pe care mesterul l-a luat de la 9 ani sa invete meserie, ii continua si astazi opera. Numele sau este Dumitru Pop si este cel care se ocupa acum, dupa moartea lui Stan Patras, de sculptarea (in lemn de stejar), gravarea si colorarea crucilor. Pentru ca, dincolo de mesajul neobisnuit scris pe fiecare dintre acestea, crucile au si o culoare specifica: sunt albastre. Au culoarea cerului senin, a spatiului infinit in care ajung dupa moarte credinciosii ingropati aici. In plus, ornamentele sunt bogate, dominand cele geometrice, combinate cu motive florale si cu reprezentari ale elementelor cadrului natural: soarele si luna.

Iata cum talentul si inspiratia aproape divina ale lui Stan Ioan Patras au transformat un loc ca si uitat de lume intr-o destinatie turistica aflata pe harta unui numar foarte mare de calatori romani si straini. Va sfatuim si pe voi ca, atunci cand veti vizita Maramuresul, sa nu ocoliti aceasta pitoreasca localitate numita Sapanta, dar mai ales acest monument de arta populara religioasa care a ramas cu renumele de CIMITIRUL VESEL.


POTI MERGE
GRATIS LA
DISNEYLAND
TAINELE SPORTULUI MINTII TAINELE
SPORTULUI
MINTII
SCOALA
DE FOTBAL
PENTRU COPII
TORTURI
PENTRU
ANIVERSARI
Copyright Editura IMPRIMA Conditii si drepturi de autor

Online: 1 utilizator
Membri: