Acasa | Revista Pici | Comenzi | Fotomodel | Expozitie | Contact Concurs | Inscriere | Intra ca membru  

Vulpile

L-a pacalit pe urs, punandu-l sa pescuiasca in apa inghetata cu propria coada, iar Mos Martin a ramas fara ea. Este o poveste pe care o stiti cu totii, la fel de cunoscuta fiind si viclenia vulpii, calitate care i-a adus acesteia porecla de “roscata cea sireata”.

Bunicii nostri o considerau cel mai mare hot de gaini, dar intre timp - datorita modernizarii aviculturii si dezvoltarii oraselor - vulpea nu mai este tratata ca un animal atat de daunator. Dimpotriva, unii agricultori ii sunt chiar recunoscatori roscatei pentru ca din “meniul” sau nu lipsesc niciodata rozatoarele de tot felul, care pot provoca pagube mult mai mari culturilor. Vulpea este un animal carnivor, din familia canidelor (adica este “ruda” si cu cainele), din care mai fac parte lupul, coiotul si sacalul. Canidele au ghearele neretractice (adica nu se pot retrage, ca ale pisicii), avand cate patru degete la picioarele din fata si cate cinci la cele din spate.

Exista 10 rase de vulpi, nu foarte diferite intre ele, dintre care cea mai mare si cea mai raspandita este vulpea rosie, despre care veti citi majoritatea informatiilor din acest articol. De altfel, vulpea rosie - care traieste si in Romania - este considerata vulpea comuna, chiar daca nu toate exemplarele acestei rase obisnuite au blana roscata. Vulpile traiesc in aproape toate zonele globului: peste tot in Europa, in Asia, America de Nord, ba chiar si in nordul Africii si in Australia - acolo unde au fost aduse cu un secol in urma de vanatorii britanici. Si, bineinteles, la Pol - unde intalnim vulpea alba (argintie).

Corpul vulpii nu este mare, fiind destul de asemanator cu al cainelui, dar iese in evidenta datorita cozii lungi si stufoase, care are varful alb. Masculii sunt, de obicei, putin mai mari decat femelele. Vulpile adulte cantaresc intre 4 si 7 kilograme (cu putine exceptii), iar lungimea lor este intre 90 si 135 cm (media fiind de un metru). Vederea si auzul - ambele extrem de bune - sunt doua calitati de baza pentru pradatorul care este vulpea, vanatoarea avand loc - de obicei - pe intuneric, de la lasarea noptii pana in zori. Vulpea mananca, probabil, cele mai multe mici mamifere: soareci de camp, popandai, castori, lemingi, veverite, iepuri etc. Detecteaza prada chiar si fara sa o vada (dupa miros sau dupa sunet), dar nu alearga dupa ea, ci sare asupra sa, cu labele din fata, ca pisicile. Majoritatea vulpilor ucid deseori mai mult decat pot manca la o singura masa si ingroapa ce le prisoseste, urmand a reveni alta data la locul cu “provizii”.

Din pacate pentru “proprietarul” ascunzatorii, locurile cu hrana respectiva sunt descoperite destul de repede de alte carnivore, care se infrupta din “meniul” gata “preparat”.

Vulpile traiesc in paduri si savane, dar exista exemplare care si-au facut vizuini chiar in gradinile din jurul zonelor locuite. Nu formeaza familii mari, perechile mascul-femela “stapanind” o suprafata de cativa kilometri patrati. Puii se nasc in vizuinile subterane, o singura data pe an, din martie pana in mai. De obicei, vin pe lume cate cinci “frati”, dar au fost studiate si cazuri extreme: un singur pui sau 12 - la o singura nastere! Puii de vulpe sunt orbi la nastere, ochii lor deschizandu-se abia dupa a doua saptamana de viata. Parintii sunt foarte grijulii cu micutii: mama este mereu in preajma puilor pentru a ii apara, iar tatal pleaca la vanatoare pentru a asigura hrana intregii familii. Este vorba despre maturi, caci in prima luna puii se hranesc doar cu laptele supt de la mama lor.

Dupa aceasta varsta, “parintii” incep sa faca schimb de roluri: unul vaneaza, iar celalalt ramane sa aiba grija de pui, sa se joace cu ei si sa le dea primele lectii de supravietuire (cum miroase prada, cum se mananca, de cine trebuie sa se fereasca etc.). Incepand cu a doua luna, puii de vulpe sunt luati la vanatoare de catre adulti, pentru a incepe primele incercari pe cont propriu. Bineinteles ca aceste tentative de incepatori au ca “tinta” animale foarte mici, cum ar fi soarecii. Nu va trece mult pana cand puii vor putea vana singuri (cam dupa a treia luna de viata). Atunci, ei vor parasi vizuina fara sa mai fie insotiti de maturi.

Desi in ultimii ani situatia s-a mai imbunatatit, omul ramane - probabil - principalul dusman al vulpilor. Considerate in trecut “devoratoare de gaini”, vulpile au fost vanate cu cruzime ani la rand, in multe tari oferindu-se oficial recompense in bani pentru fiecare vulpe ucisa. Se puneau premii pe capul vulpilor dupa modelul recompenselor oferite in Vestul Salbatic pentru prinderea celor mai mari banditi! Acum, lucrurile s-au mai schimbat, dar inca se organizeaza partide de vanatoare care se incheie cu multe cozi roscate insangerate... Alti dusmani naturali ai vulpii sunt lupii si coiotii - cu acestia din urma luptandu-se deseori pentru teritorii.

Un alt motiv pentru care oamenii nu le-au privit cu simpatie pe vulpi este faptul ca acestea raspandesc - mai ales in mediul rural - cateva boli foarte grave, printre care si turbarea. Pot fi afectate in special mamiferele cu care vulpile intra in contact direct, dar boala poate fi transmisa si omului, fie direct prin muscatura, fie prin intermediul pasarilor din ograda.

Dintre celelalte rase de vulpi, una din cele mai interesante este cea polara, care poate supravietui la temperaturi de -50 de grade Celsius, datorita blanii ei calduroase (care este bruna vara, iar toamna si iarna devine complet alba). De altfel, aceasta este considerata drept cea mai calduroasa blana din lumea animala. Vulpile polare se hranesc atat cu animale vii, cat si cu cadavre, cautand resturile lasate de ursii albi. Isi construiesc vizuini in tundra, iar in timpul viscolelor isi sapa adaposturi in zapada.

In sudul Canadei si in vestul Americii de Nord traieste vulpea de preerie, care are culoarea nisipului si se hraneste cu rozatoare. In ultimii ani au murit accidental foarte multe vulpi de preerie care au mincat din hrana otravita lasata pentru coioti.

Vulpea desertului este cel mai mic membru al familiei canidelor, fiind un animal nocturn si avand urechile enorme in comparatie cu corpul. Pe de o parte, aceste urechi o ajuta sa auda orice zgomot - pentru a localiza prada, dar ii si maresc foarte mult suprafata corpului, pierzind astfel mai multa caldura, pentru a scapa de canicula din desert. Vulpea desertului se mai numeste si fenec si are blana de culoarea nisipului, fiind foarte greu de observat chiar si ziua.

Vulpea cenusie traieste in paduri si in deserturile cu arbusti, dar si la periferia oraselor. Daca este amenintata, se ascunde sub stanci sau se catara in copaci.

In America de Sud exista o alta rasa foarte interesanta: vulpea mancatoare de crabi. Pe langa amintitele crustacee, aceasta vulpe sud-americana mai mananca rozatoare si insecte, oua de pasari si broaste testoase de apa dulce. Vulpile mancatoare de crabi sunt dusmanii fermierilor din zona, carora le fac dese “vizite”, cautand in special banane, dar si alte fructe. Aceste vulpi au blana gri-maronie, coada stufoasa si traiesc in savane sau in zonele cu pomi.



POTI MERGE
GRATIS LA
DISNEYLAND
TAINELE SPORTULUI MINTII TAINELE
SPORTULUI
MINTII
SCOALA
DE FOTBAL
PENTRU COPII
TORTURI
PENTRU
ANIVERSARI
Copyright Editura IMPRIMA Conditii si drepturi de autor

Online: 14 utilizatori
Membri: