Acasa | Revista Pici | Comenzi | Fotomodel | Expozitie | Contact Concurs | Inscriere | Intra ca membru  

Ciocanitoarele


Ciocanitorile sunt pasari raspandite pe intreg globul, mai putin in Australia, in Madagascar si in regiunile inghetate. Ele sunt zburatoare agatatoare si fac parte din ordinul piciformelor, familia picidae, avand in general un penaj viu colorat si obiceiul de a lovi, mai tot timpul, cu ciocul in scoarta copacilor, pentru a-si cauta hrana sau numai pentru a-si semnala prezenta.


Traiesc in paduri, dar adesea le putem intalni si in parcurile mari din orase. Cea mai cunoscuta dintre ciocanitori se pare ca nu este una dintr-o rasa anume, ci celebrul personaj Woody Woodpecker, creat de unul dintre marii maestri ai desenului animat: Walter Lantz.

Ciocanitorile sunt pasari raspandite pe intreg globul, mai putin in Australia, in Madagascar si in regiunile inghetate. Ele sunt zburatoare agatatoare si fac parte din ordinul piciformelor, familia picidae, avand in general un penaj viu colorat si obiceiul de a lovi, mai tot timpul, cu ciocul in scoarta copacilor, pentru a-si cauta hrana sau numai pentru a-si semnala prezenta. Traiesc in paduri, dar adesea le putem intalni si in parcurile mari din orase. Cea mai cunoscuta dintre ciocanitori se pare ca nu este una dintr-o rasa anume, ci celebrul personaj Woody Woodpecker, creat de unul dintre marii maestri ai desenului animat: Walter Lantz.

Ciocanitul acestor pasari este ceva obisnuit pentru cei care locuiesc in apropierea padurilor. “Verisoarele” lui Woody produc respectivul zgomot lovind cu ciocul lor puternic trunchiurile arborilor, pentru a-si cauta hrana (compusa in principal din insecte si viermisori, care isi afla adapost sub coaja copacilor). Alteori, ciocanitorile fac gauri in lemn pentru a crea mici scorburi unde isi construiesc cuibul. In afara de insecte, ciocanitorile se mai hranesc uneori si cu seminte de plante sau fructe salbatice, rareori cu polenul florilor. Femela face intre cinci si sapte oua, care sunt depuse in cuib si din care vor iesi, in mai putin de doua saptamani, puisorii. Acestia ies din oua golasi si orbi, fiind hraniti de ambii „parinti”, in special cu furnici pe care ciocanitorile le prind cu limba lor lunga si lipicioasa. Micutii vor zbura din cuib pentru prima data dupa 20 - 30 de zile de la iesirea din oua, dar mai raman cateva zile in vecinatatea scorburii, intrand inauntru pe timpul noptii.

Exista peste treizeci de rase de ciocanitori, majoritatea avand un penaj viu colorat; de obicei penele capului sunt rosii, iar coada are pene foarte tari, pentru a sustine pasarea in pozitia sa favorita: prinsa cu ghearele de scoarta copacilor, pe directie verticala. Aceste pasari au ciocul foarte rezistent si ascutit, pentru a putea gauri lemnul arborilor si a scoate la iveala insectele care traiesc sub scoarta. Ciocanitorile fac aceasta operatiune de dimineata pana seara, cu o rapiditate uimitoare. Nici o alta pasare nu ar rezista la asa ceva, insa ciocanitorile sunt adaptate perfect unui astfel de regim de viata. De exemplu, creierul acestor pasari este protejat de o membrana speciala impotriva socurilor repetate, iar limba lor, foarte lunga, le serveste de minune la prinderea insectelor, prin lipire.

Ciocanitorile sunt pasari sedentare, care nu migreaza, ci raman in aceleasi locuri in toate anotimpurile. Aceste pasari traiesc aproape tot timpul in arbori, coborand rar pe pamant. Unele ciocanitori mai “aterizeaza” pe sol pentru a se hrani cu furnici. Ele gauresc musuroaiele cu ciocul, iar apoi, cu limba, scot afara furnicile si le mananca.

Ciocanitorile au aripi destul de scurte, iar zborul lor nu este drept, ele facand un fel de zigzaguri in aer atunci cand se deplaseaza de la un copac la altul. Cand stau agatate de coaja copacilor, ciocanitorile se deplaseaza facand mici salturi in sus sau in jos, folosindu-se de picioarele care au cate doua „degete” puternice (unul in fata si altul in spate).

O ciocanitoare poate atinge varsta de sapte sau opt ani. Dusmanii sai naturali sunt pasarile de prada si serpii. Aceasta pasare are in schimb o contributie deosebita la protejarea mediului inconjurator, caci extermina o buna parte din insectele daunatoare, fiind un adevarat „medic” al padurilor. De asemenea, si alte pasari au de profitat de pe urma sa, caci isi gasesc de multe ori adapost in cuibul lasat gol de ciocanitoare, in trunchiurile copacilor.

Dupa cum am amintit, exista mai multe varietati de ciocanitori, care se deosebesc intre ele in functie de marime, coloritul penelor si locul in care traiesc pe glob. Cea mai mare este ciocanitoarea imperiala din Mexic, care poate atinge 56 de centimetri. Destul de mare este si ciocanitoarea neagra (masoara 48 de cm) care traieste in Europa si Asia. Ea este complet neagra, mai putin crestetul capului, unde penele sunt rosii, ca la multe dintre exemplarele altor rase. Ciocanitoarea neagra motata traieste in nord-estul Statelor Unite si este ceva mai mica (45 cm). Ea are un penaj mai degraba pestrit si se distinge prin motul rosu de pe cap. Ciocanitoarea cu cap rosu este mult mai mica (24 cm) si traieste in America de Nord, in centrul continentului si pe coastele Oceanului Atlantic. Ea are capul si gatul de culoare rosie (dupa cum arata si numele ei), pieptul alb, iar penele de pe spate negre si albe. O superba varietate de ciocanitoare este cea numita aurie. Ea traieste tot in America de Nord, in zona temperat.

Capul este colorat in rosu, albastru si castaniu, pieptul este pestrit, iar aripile, spatele si coada sunt aurii. Este una dintre cele mai frumoase ciocanitori. Iar cea mai mica dintre „surate” traieste in Japonia si abia atinge 15 centimetri.

Si la noi in tara traiesc ciocanitori. Le putem vedea, dar mai ales auzi, prin padurile Carpatilor, dar si in zonele de campie, si nu ar fi exclus sa intalnim o ciocanitoare chiar plimbandu-ne printr-unul dintre parcurile marilor orase. Sa o admiram si sa nu o speriem: este una dintre minunile naturii!



POTI MERGE
GRATIS LA
DISNEYLAND
TAINELE SPORTULUI MINTII TAINELE
SPORTULUI
MINTII
SCOALA
DE FOTBAL
PENTRU COPII
TORTURI
PENTRU
ANIVERSARI
Copyright Editura IMPRIMA Conditii si drepturi de autor

Online: 6 utilizatori
Membri: